Publicat de: Ina | Ianuarie 27, 2008

I believe in taking chances

Am desoperit de curand (mi-am reamintit, de fapt) ca sunt ingrozitor si uneori chiar dureros de optimista. Intotdeauna am fost asa. Cu toate ca sunt mai tot timpul vesela au fost si momente cand lucrurile nu au fost chiar la fel de roz ca multe dintre hainele mele (and that was an understatement). Insa, de fiecare data cand mi-a mers prost mi-am zis: „Intr-un fel sau altul trebuie sa treaca si asta. O SA FIE BINE pana la urma.” Si au trecut … toate … si pana la urma a fost si bine.

p_unicorn_kawahata.jpg

Acum am in minte un banc:

Un copil optimist si unul pesimist il asteapta pe Mos Craciun. Copilul pesimist e sigur ca nu o sa primeasca mare lucru, copilul optimist nu mai poate de incintare si abia asteapta sa vada darurile.
Buuuuun, vine Mosu’, copilul pesimist primeste super-cadouri: trenulete, masinute, ciocolata, tot ce i-ar fi putut trece prin cap. Copilul optimist primeste… o balega.

Se intilnesc copiii si schimba impresii: Pesimistul: „Mai, eu am primit un trenulet, da’ nu e prea mare, o masinuta, da’ nu e culoarea pe care o vroiam, si ciocolata, da’ e cu lapte si fara alune…” si asa mai departe.
Optimistul ride incintat: „Mai, eu am primit un cal, da’ nu-l gasesc!”.

Si eu imi caut calul si il voi cauta tot timpul, chiar si atunci cand STIU ca nu exista. Cine stie? Poate la un moment dat voi gasi chiar un inorog…

Nu stiu daca e bine sa fii asa optimist; de multe ori sperantele desarte nu mi-au fost de nici un folos si cu toate ca stiam asta, nu am incetat niciodata sa sper. Asta sunt eu si nu pot fi altfel…

Anunțuri

Responses

  1. E bine. Tu ai avut sperante si nu ti-au fost de folos, eu am pierdut speranta si nici asta nu mi-a fost de folos. Si m-am simtit si naspa 🙂 Deci e bine.

  2. Nah … You win some … you lose some either way..

    Nici cum nu e bine: nici cu prea multe sperante nici fara speranta…

    Deci ai dreptate: e bine, si daca nu e, sigur va fi la un moment dat :p

  3. Si eu ma consider un optimist incurabil. Si intr-un fel, m-am bucurat tot timpul ca m-a ajutat sa sper, si sa-mi doresc lucruri noi, si frumoase. Nu m-as putea vedea pesimist, si nici macar realist, si din pacate, asta mi se parea „calea” cea mai buna 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: